
În scurtul timp cât ai trăit
Fetiţa mea cea dragă
Ai chinuit şi pătimit
Bolnavă o viaţă-ntregă
Că viaţa-ntreagă a ta a fost
Doar doi ani jumate
Tu ai plecat la Domnul sus
Să te odihneşti în pace.
Pe lespedea de piatră
Ţi-am scris numele tău
Eu te-am iubit copilă
Acum eu plâng mereu.
Durerea e în suflet
Şi nu mi-o poţi lua
Că viermi răi şi nemiloşi
Mi te-au mâncat, fetiţa mea.
Erai o floare mică
Un boboc înflorit
Dar moartea nemiloasă
În tine a lovit.
Cu ochii tăi albaştrii,
Şi părul gălbior,
Erai ca un luceafăr
Ce apare încet în zori.
Erai atât de mică
De dulce şi frumoasă
Doar tata tu ştiai să spui
Şi alergai prin casă
Acum, glasul tău dulce
Eu nu îl mai aud
Mi-ai luat-o Sfinte, Doamne!
Mi-ai luat ce aveam mai scump.
Eu cred in tine Doamne,
Şi mă închin din când în când
Dar pe mica mea copilă
Am iubit-o cel mai mult.
De m-ai pune să aleg, între iad şi-a mea copilă
Rogu-te o Sfinte Doamne
Dă-mi copilul înapoi,
Du-mă-n iadul cel de foc.
Aş vrea să vin acolo
La tine în mormânt
Să putem să stăm alături
Să-ţi aud glasul cel blând
Dar nu pot a mea copila.
Că pe surioara ta
Mama pleacă, pleacă-ntruna
N-am cu cine o lăsa.
Georgiana sora ta
Ea mereu îşi face cruce
Şi la Domnul se tot roagă
Ca acasă să te-aducă
Ea într-una mă întreabă
Când se-ntoarce sora mea,
Eu o mint, o mint într-una
Că mâine vei apărea
Ea tot crede c-ai plecat
La spital în altă tară
Pe la doctori renumiţi
Să te facă sănătoasă
Ea nu ştie mititica
Că acolo unde eşti,
E o groapă-ntunecoasă
Unde-ţi dormi somnul de veci.
Că de acolo niciodată
Nimeni nu s-a mai întors
Indiferent cât de mare,
Cât de gras sau domn a fost.
Surioara ta îmi spune
Că acasă când vei veni,
O să-ţi ţină loc de mamă,
Papa îţi va pregăti.
Te va pune la culcare
Şi poveşti ea îţi va spune
Despre zmei şi împăraţi
Cu Ilene cosânziene şi cu babe şi cu moşi
Dimineaţa la sculare
lute te va îmbrăca
Şi la grădiniţă fuga
Cu tine va alerga.
Dupa alte patru ceasuri
Va veni te va lua
Şi te va aduce acasa
Te iubeste sora ta.
Georgiana îmi mai spune,
Carte multă va învaţa
Ca să ajungă doctoriţa
Boli multe va vindeca.
Şi pe tine o să te-nveţe
Să citeşti, să scrii, să faci
Multe lucruri minunate
Doctoriţă să te faci.
lar apoi voi împreuna
La spital voi veţi lucra
Vindecând copiii lumii
De o boală ca a ta.
În aceeaşi cămăruţă
Împreună voi veţi sta
Eu bătrân fiind atuncea
Grija mea voi veţi avea
Despre mama ce să spun
E asa ca înainte
la toţi banii de prin casă
Şi la Bingo ea se duce
Şi mai intra şi prin crâşme
Bea rachiuri delea scumpe
Şi cu cate-un nespalat
Ea se duce şi se culcă.
Eu rămân, rămân acasă
Spal şi de mâncare fac
Că pe surioara ta,
Mare trebuie s-o fac.
Bani nu am copila mea,
Să îţi ridic o cruce
Dar voi veni des la mormânt,
Şi flori îţi voi aduce.
Cu lacrimi eu le voi uda
Încet, încet voi plange
Mă voi ruga la Dumnezeu
Ca să ai somnul dulce.
La Domnul sus mă voi ruga
Cu ochii sus la stele
Poate am sa te zăresc
Acolo printre ele.
Afară plouă neîcetat
Şi rău mai bate vântul
Trecut-au zece luni de atunci
Şi nu mă-npac cu gândul.
O, Doamne cum tu ai putut
Să-mi iei a mea copilă
Când păcătosul pot fi eu
Ea n-are nici o vină.
La vârsta ei, ea nu ştia
Nici măcar să vorbească
Atunci păcatul unde e
De ea a fost aleasă.
Aş vrea să ştii fetiţa mea
Că noi, noi te iubim
Cu jerbe şi cu flori,
La cimitir venim.
lar lacrimile amare
Din ochi ne vor pica,
Eu şi Georgiana
Nu te vom uita.
Niciodată în cuvinte
Nu am să pot exprima
Ce durere am în suflet
Cât mă doare inima.
Să dea Dumnezeu Cel Mare,
Să dea Dumnezeu Cel Sfânt,
Ca nimeni în astă lume
Să nu-i piară pruncul scumpt.
MA DUC LA CIMITIR
Acum doi ani fetiţa mea,
Doi ani jumate ea avea
Era acasă se juca
Acum mă duc la cimitir,
Cu flori, cu lacrimi şi suspin.
De ce spurcata moarte rea
Mi te-a luat pe tine
Lăsându-mă îndurerat
Mi-e tare dor de tine.
De-ar trebui să răstorn muntii
Sau locuri ca să mut din loc
Eu aş lucra şi zi şi noapte
Ca tu acasă să te-ntorci.
De-ar trebui să-mi dau o mână
Un ochi şi un picior, mi-aş da
Ca tu să te întorci acasă
Mi-aş da chiar viaţa mea.
Va fi furtună, vor fi ploi,
Va fi zăpadă sau noroi
Nimic nu mă va-npiedica
Ca eu să vin la cimitir,
Cu flori, cu lacrimi şi suspin.
Voi curăţa al tău mormânt,
Mă voi ruga încet în gând,
Mă voi ruga la Dumnezeu
Să-ti fie somnul lin.
Voi pune flori pe al tău mormânt,
Voi blestema destinul crud.
Voi blestema moartea cea rea
Dormi în pace ANA-MARIA.